RO
RU
ENDespre Noi
Proveniența cuvântului JOC
Cuvântul „JOC” provine din latinescul „Jocus” și înseamnă, în traducere, ca și hora noastră strămoșească, bucurie, veselie, petrecere cu muzică și dans.
Apărut în august 1945, Ansamblul Naţional Academic de Stat de Dansuri Populare „Joc”, colectiv emerit din Republica Moldova, Laureat al concursurilor republicane,unionale (pe timpul URSS), şi internaţionale, s-a afirmat ca o adevărată instituţie de colectare şi fructificare a frumoaselor şi valoroaselor tradiţii, datini, ritualuri şi obiceiuri ale românilor din Republica Moldova, asumându-şi astfel nobila sarcină de reprezentant al artei şi culturii naţionale.
O parte integrantă a folclorului naţional îl constituie dansul popular bogat în caractere şi stiluri complet deosebite între ele care reflectă viaţa, exprimă aspiraţiile şi sentimentele poporului, istoria lui multimilenară. Valoarea acestui minunat folclor, promovat de ansamblul Naţional „Joc”, rezidă, în primul rînd, în adevărul de viaţă şi în frumosul pe care îl exprimă. Arta promovată de colectivul „JOC” e alimentată de cele mai vechi si mai strălucitoare dansuri populare ale neamului românesc.
În cei 60 de ani care s-au scurs de la prima sa manifestare artistică, admirabilul colectiv „JOC” a muncit cu râvnă şi pasiune pentru a-şi alcătui un repertoriu vast în care printr-o grijă permanentă, au fost pregătite şi montate 8 programe concertistice (circa 80 de dansuri), fiind incluse cele mai reprezentative opere ale muzicii şi dansului plaiului moldovenesc, demonstrând în faţa unui public de peste 18 milioane de persoane circa 7800 de spectacole, dintre care 3800 dincolo de hotarele Republicii Moldova.
Vladimir Curbet
Începând cu anul 1957, în fruntea Ansamblului „Joc”, se află talentatul şi inegalabilul coregraf-şef şi director artistic Vladimir Curbet, artist al popurului din Republica Moldova şi din fosta U.R.S.S., Laureat al Premiului de Stat, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova, pasionat etnograf si folclorist, neobosit valorificător al dansului şi muzicii populare, artist de formaţie enciclopedică. Pe parcursul anilor (1957-2005), maestrul V. Curbet a ştiut să culeagă cele mai frumoase flori de dans, muzică, port naţional de pe plaiurile Moldovei, aranjându-le cu multă inspiraţie şi fantezie şi ridicându-le la nivel de spectacole, la nivelul adevăratelor perle coregrafice, păstrând în formele lor artistice stilul şi maniera de interpretare, muzica, costumele şi spiritualitatea poporului în toată autenticitetea lor.
Datorită acestei activităţi de creaţie a maestrului V. Curbet, colectivul „Joc”-ului a cunoscut ascensiune şi s-a bucurat de succes în ţară şi peste hotarele ei. Iată doar câteva din bijuteriile muzical-coregrafice care au adus ansamblului faimă recunoscută în întreaga lume: „Hora mare”, „Bătuta”, „Hora fetelor”, „Brâul”, „Sârba”, „Răzăşeasca”, „Moldoveneasca”, „Mărunţica”, „Crăiţele”, „Căluşarii”, „Suita, „Sărbătorească”, „Nunta moldovenească”, suita „Carpaţii”, „Legenda Mărţişorului”, poemul muzical-coregrafic „Drăgaica”, ş. a.
De-a lungul anilor ansamblul „JOC” a efectuat turnee de remarcabil prestigiu, obţinând succese de rezonanţă în peste 63 ţări ale lumii (Franţa, Spania, Italia, Portugalia, Australia, Noua Zelandă, Belgia, Olanda, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Brazilia, Chile, China, Turcia, Libia, Tunisia, Siria, Liban, Canada, Mexic, Venesuela, Argentina, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria, Polonia, Iugoslavia, Coreea de Nord, India, Filipine, Suedia, Letonia, Lituania, Estonia, Ucraina, Rusia, Norvegia, Elveţia, etc). Ansamblul a purtat cu mândrie şi demnitate nestinsa făclie a artei populare naţionale, artă de un cald şi vibrant mesaj de prietenie cu toate popoarele.
Printre performanţele Ansamblului se înscriu Premiul I şi medalia de Aur la Festivalul IV Mondial al tineretului şi studenţilor de la Bucureşti (1953); Premiul I şi medalia de Aur la festivalul mondial de la Moscova (1957); Premiul I la festivalul folcloric din Dubrovnic-Iugoslavia (1965); Medalia de Aur la festivalul tineretului de la Berlin (1974); diploma de gradul I şi medalia de Aur la Festivalul Folcloric international de la Burgas-Bulgaria (1979).
În toamna anului 1979 colectivului „JOC” i se conferă titlul onorific de Ansamblu Academic pentru înalta măiestrie de interpretare şi activitate artistică fructuoasă, pentru meritele deosebite în promovarea şi valorificarea folclorului muzical-coregrafic din Republiea Moldova.
Ca dovadă elocventă a viabilităţii perpetue şi valorii performante a Ansamblului „JOC” este obţinerea cu brio a Medaliei de Aur la Olimpiada Culturală internaţională de la Moscova (THE FIRST DELPHIC GAMES – Moscow – 2000 şi 2002). În componenţa Ansamblului „JOC” activează la ora actuală 90 artişti, dansatori şi muzicieni, care şi-au făcut studiile în şcolile şi instituţiile de specialitate, capabili să promoveze arta coregrafică şi muzicală naţională. De un aparte success şi de o permanentă popularitate se bucură soliştii-dansatori: Alexandru Gadjel, Viorica Lupaşcu, Alexandra Dumitraşcu, Alexandru Buhăiescu, Ion Creţu, Iana Diacenco, Valentina Moscovici, Ludmila Grigoruţă, Dragoş Sugac, Alina Burciu, Grigore Moraru, Grigore Paladi, Lilian Dănilă, Lilia Mitati, Alina Smirnov; solistii-instrumentişti: Sergiu Marian (caval, fluier, ocarină, cimpoi, tilincă), Boris Rudenco, Marin Gheras şi Valentin Drăgălin (naişti), Nicolae Chiriac (vioară), Petru Strelciuc şi Adam Stângă (trompetişti), Aurel Berejan şi Dumitru Hăbăsescu (viorişti).
Critici, diferiţi ca intelect şi temperament, sunt de părerea că fiecare spectacol al „Joc”-ului e un poem al bucuriei, o sărbătoare a ochilor şi inimii, un triumf al optimismului. Iată doar câteva spicuiri din aprecierile aduse ansamblului:
“Pe scena teatrului „Capitoli” dansatorii şi muzicienii moldoveni prezintă o înaltă artă. Dansurile lor uimitoare se schimbă unul după altul în deplină frumuseţe, graţie şi ritm ... Toată arta prezentată de Ansamblul „JOC” e cu adevărat autentică şi ne impune să apreciem ansamblul acestei mici, graţioase republici ca unul din cele mai strălucitoare şi mai puternice colective din lume ... ”
Ziarul „Action Quebec”, 1968, Canada.
Cred că n-am să greşesc dacă am să afirm: chiar din lume ... Doamnelor şi Domnilor, ştiţi cine sunt aceşti iluştri artişti, plini de viaţă? Ei sunt adevăraţi strănepoţi şi urmaşii vechilor traci şi romani, aceştia din urmă le-au dăruit şi limba pe care o vorbesc şi astăzi... ”.
Saptămânalul „Etnos Naţiunea”, 10 septembrie 1984, Atena recenzent Angelici Hatzimichaili.
„Atenţia şi dragostea de care dă dovadă maestrul Vladimir Curbet faţă de tradiţii denotă un mare suflet împătimit de cântec şi de versul matern, transpuse în frumoase şi irepetabile perle scenice: „Hora mare”, „Mărunţica”, „Răzăşeasca”, „Crăiţile”, „Căluşarii”, „Bătuta”, spectacolul „Nunta”, „Legenda Mărţişorului”, poemul „Drăgaica”. Ele sunt cartea de vizită a colectivului „JOC” şi a neamului întreg.”
Ziarul „Moldova Suverană”, 2004..
„Joc”-ul nu are concurenţi în dans, muzică şi costume naţionale şi poţi admira spectacolul lui fără sfârsit.”
Ziarul „Daily Telegraph”, 1975, Australia.
„Spectacolul „Joc”-ului este pitoresc, plin de entuziasm şi dinamism, folclorul moldovenesc este ales cu grijă şi mult gust de V.Curbet, autorul unei coregrafii neobişnuit de frumoase prin autenticitate şi stil naţional... Succesul acestei seri ar fi fost incomplet fără participarea muzicanţilor „Joc”-ului, care alcătuesc împreună un ansamblu remarcabil”.
Ziarul „Nice matin”, 1995, Franţa.
„Forţa talentului interpreţilor din „JOC” parcă ar fi ţesut nişte fire nevăzute spre inimile spectatorilor fermecaţi, purtîndu-I în lumea frumosului pînă în ultima clipă a spectatorului... Ansamblul „JOC” poate fi considerat un etalon de artă coregrafică populară pentru multe colective”.
Ziarul „La Patriote”, 2000, Belgia.
„Asistând la spectacolul Ansamblului „JOC”, te convingi că tot ce interpretează artiştii moldoveni denotă o ilustră măiestrie, o sinceritate şi autenticitate neştirbită, plină de viaţă şi originalitate naţională... privind acest spectacol uimitor, fără să vrei îţi dai seama că numai un popor foarte talentat a putut crea o bogăţie folclorică atât de încântătoare şi originală”.
Ziarul „Pravda”, 2001, Moscova.
„Dansurile ansamblului „JOC” te uimesc şi te conving deoarece au un specific original, autentic şi naţional. Acest puternic şi excellent colectiv din nordul României-Basarabia, cu arta lui frumoasă ca o grădină de flori, a zguduit publicul mexican, impunându-l să aplaude furtunos...”
Ziarul „Ultima oră”, 1991, Mexic.
